Bernini study 2


5 comments:

  1. Ei, asta da. Din tot ce-am văzut până acum, asta îmi place cel mai mult. Probabil că am eu un handicap la culoare. Ce e sigur e că mi-ai deschis pofta de desenat. Superb, si faptul că lucrezi după model te şi ajută să saimilezi proporţiile practicate de maeştri.

    ReplyDelete
  2. Haha, multumesc, Adrian. Si eu detestam culoarea, mi se parea o pierdere de vreme sa tot schimbi culorile cand, la fel de bine, pot lucra cu monocromii sau alb-negru. Acum am o slabiciuune pentru ea, din cauza Photoshopului pesemne.

    Ma bucur ca ti s-a deschis pofta de desenat.
    In urmatoarea perioada o sa lucrez dupa astfel de modele, o sa desenez cat de mult pot. Desenul e inca partea mea cea mai slaba.

    ReplyDelete
  3. Da, Photoshop mă păcăleşte şi pe mine, constat că atunci când desenez pe hârtie mă trezesc încercând să măresc imaginea sau căutând un Ctrl+Z în locul radierei... Pe de altă parte, nici un simulator nu poate înlocui senzaţia creionului pe hârtie sau carton.

    ReplyDelete
  4. Fara indoiala ca nu se poate imita senzatia, poate doar aspectul, dar nici acela in intregime.

    Am intalnit un singur artist capabil sa se descurce la fel de bine in ambele medii, conventional si digital.

    Jason Juan. E si artistul pe care il studiez cel mai mult. http://www.jasonjuan.com/

    ReplyDelete
  5. Interesanta e si filosofia lui Jason Juan, zice undeva ca, atata vreme cata e vorba de arta, mediul in care lucrezi e irelevant, ci doar rezultatul.

    ReplyDelete